Sindrom de deficienta GLUT1 – cauze, simptome, tratament si dieta recomandata

Afla tot ce trebuie sa stii despre ce este un sindrom de deficienta GLUT1, de la cauze, simptome si pana la tratament, totul in articolul urmator.

Cuprins:

1. Ce este sindromul de deficienta GLUT1
2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Dieta ketogenica pentru sindromul de deficienta GLUT1

Ce este sindromul de deficienta GLUT1

Sindromul de deficienta de transportor de glucoza de tip 1 (Glut1) este o afectiune genetica rara caracterizata prin deficitul unei proteine responsabile pentru transportul glucozei (un zahar) din sange la creier, aceasta fiind principala sa sursa de energie. Atunci cand combustibilul necesar nu ajunge la creier este deteriorata functia si dezvoltarea acestuia. 

Tulburarea poate sa fie mostenita intr-un model dominant autosmal, ceea ce inseamana ca o singura copie a genei modificate este suficient pentru a provoca afectiunea. Cu toate acestea, mai multe cazuri de deficienta de GLUT1 sunt datorate unor mutatii genetice noi. 

Cel mai frecvent mod in care aceasta afectiune se manifesta sunt crizele si convulsiile (epilepsie), care incep de obicei in primele luni de viata. Unii copii dezvolta crize doar mai tarziu, la varsta de aproximativ de 2 – 4 ani, iar in unele cazuri rare nu dezvolta epilepse, insa pot fi prezente alte simptome neurologice.

Sindromul de deficit al transportorului de glucoza de tip 1 are o incidenta estimata la nastere de 1 la 90.000 (1).

Cauze

Sindromul deficientei de Glut1 este cauzat de mutatii ale genei SLC2A1. Aceasta mutatie genetica este mostenita ca o trasatura autosomala dominanta (rareori recesiva) sau apare ca o modificare genetica spontana (adica o mutatie noua) care nu este mostenita, dar care apare sporadic fara un motiv aparent.

Majoritatea bolilor genetice sunt determinate de starea celor doua copii genetice, una primita de la mama si una de la tata. Tulburarea genetica dominanta se refera la atunci cand este necesara o singura copie a genei anormale pentru a cauza boala manifesta; aceasta gena poate fi mostenita de la parinti sau poate sa apara ca si mutatie noua la individul afectat. 

Riscul de transmitere a genei anormale de la un parinte afectat la un urmas este de 50% pentru fiecare sarcina si este acelasi pentru barbati si femei (2).

Simptome

Sindromul deficientei de Glut1 reprezinta un spectru de afectiuni. Simptomele si severitatea pot varia dramatic de la o persoana la alta.

Manifestarea clasica a acestui sindrom este reprezentata de aparitia crizelor epileptice in primele 6 luni de viata, acestea sunt cel mai des intalnite, insa tipul, frecventa si severitata lor variaza de la un individ la altul. 

• Crizele tonico-clonice generalizate (convulsi grand mal), de obicei, dureaza un minut sau mai mult si sunt caracterizate prin rigidizarea membrelor (faza tonica) si apoi sacadarea repetata a membrelor si a fetei (faza clonica), acestea pot cauza pierderea constientei.
• Crizele mioclonice se caracterizeaza prin contractii musculare scurte care provoaca miscari anormale si sacadate.
• Crizele de absenta atipica sunt asociate cu o scurta perioada de inconstienta, de obicei marcata de o privire fara raspuns. Crizele de absenta incep si se termina brusc, iar individul afectat de obicei isi reia  activitatea fara nicio amintire a episodului.
• Crizele atonice, cunoscute ca si atacuri de cadere, acestea provoaca  o pierdere brusca a tonusului muscular si pot duce la provocarea unor rani grave. Crizele neclasificate nu se incadreaza in mod clar in niciuna dintre categoriile standard.

Persoanele afectate pot dezvolta intarzieri usoare pana la moderate in atingerea etapelor de dezvoltare si microcefalie (circumferinta mica a capului). Persoanele cu sindrom de deficienta Glut1 dezvolta, de asemenea, diferite grade de deficienta cognitiva, care poate varia de la dizabilitati usoare de invatare pana la dizabilitati intelectuale severe.

Persoanele cu sindrom de deficienta Glut1 pot dezvolta simptome asociate cu tulburari de miscare, inclusiv tonusul muscular diminuat (hipotonie), incapacitatea de a coordona miscarile voluntare (ataxia), spasme musculare involuntare care au ca rezultat miscari lente, miscari rigide (spasticitate) si distonie – contractii musculare involuntare care forteaza corpul in miscari si pozitii anormale, uneori dureroase.

Simptome suplimentare care au fost raportate includ confuzie mentala, letargie, somnolenta, miscari repetate, anormale, rapide ale ochilor si capului, atat pe directii orizontale cat si verticale, dureri de cap, paralizie a unei parti a corpului (hemipareza) dar si totala.

Desi majoritatea persoanelor afectate dezvolta asa-numitul sindrom clasic (epilepsie) de deficienta de Glut1; unele persoane manifesta diferite expresii (fenotipuri) ale afectiunii, cum ar fi tulburari de miscare si cognitive, fara epilepsie (2).

Diagnostic

Deficitul de glut1 trebuie luat in considerare si testat la orice pacient cu simptome sugestive. Un diagnostic si un tratament adecvat poate schimba viata pentru majoritatea pacientilor (1).

Criterii de diagnostic: simptome, testarea lichidului cefalorahidian (LCR), testare genetica.

• Simptome sugestive.
• Nivelul scazut al glucozei in lichidul cefalorahidian (de obicei sub 60 mg/dL).
• Raportul dintre glucoza din sange si din lichidul cefalorahidian sub 4.
• Nivel scazut sau scazut catre normal al lactatului in LCR.
• Anomalii genetice ale genei SLC2A1 (intalnite la 85-90% dintre pacienti).

Tratament

Nu exista un remediu pentru tratarea sindromul deficientei de glut 1. Din pacate, este putin probabil ca medicamente pentru epilepsie sa controleze complet convulsiile la copiii cu aceasta afectiune. Unele medicamente, inclusiv fenobarbital, narcotice si cafeina inhiba functia Glut1 si pot agrava sindromul deficientei Glut1 la unele persoane afectate (3).

Desi deocamdata nu exista un tratament, exista un regim dietetic special care poate ajuta  acesti pacienti, aceasta este dieta cetogena. 

Aceasta este o dieta cu continut scazut carbohidrati, care imita starea de post (infometare) si care determina organismul sa arda grasimi pentru a produce energie, in loc de zahar (glucoza). Cu ajutorul dietei ketogene corpul produce cetone, care pot fi utilizate de creier ca un combustibil alternativ la glucoza.

Imediat dupa diagnosticul de deficit Glut1, copilul trebuie sa inceapa ceasta dieta pentru a prevenii crizele, tulburarile motori si de la nivel cognitiv. Pentru multi dintre copii o data cu initierea dietei pot simptomele sunt profund diminuate iar crizele pot sa dispara complet. Cu cat dieta este inceputa mai devreme cu atat dezvoltarea si evolutia copilului este mai buna. 

In plus, terapia ocupationala, fiziologica si a tulburarilor de vorbire (logopedie) sunt recomandate pentru a promova dezvoltarea optima a copiilor, uneori acestea raman benefice si in perioada adulta.

Dieta ketogenica pentru sindromul de deficienta GLUT1

Dieta ketogenica este standardul actual de tratament al sindromului de deficienta Glut1. 

Dieta keto este o dieta bogata in grasimi, moderata in proteine si cu un continut scazut de carbohidrati. Aceasta determina organismul sa produca si sa arda cetone, aceste cetone pot actiona ca o sursa alternativa de combustibil, iar energia pe care o furnizeaza poate ajuta la ameliorarea unora dintre simptomele deficitului de Glut1 si furnizeaza energia necesara creierului in curs de dezvoltare. 

Dieta poate ajuta la imbunatatirea majoritatii simptomelor asociate cu deficienta de Glut1, dar uneori nu le controleaza complet. Dieta keto trebuie sa fie adaptata cu mare atentie pentru fiecare pacient si poate fi urmarita doar de specialisti medicali, datorita potentialelor efecte secundare.

Uneori poate sa dureze pana la atingerea intregului potential al dietei si sunt necesare ajustari si modificari in functie de parametrii acesteia, cum ar fi raport, calorii, nevoi proteice, numarul si frecventa meselor, sursele de grasimi etc. 

Medicamentele anticonvulsivante pot fi de obicei reduse sau intrerupte, intrucat, in general, nu sunt foarte eficiente in tratarea crizelor cauzate de deficiența de glut1; cu toate acestea, de multe ori copii raman sa urmeze si un tratament medicamentos impreuna cu dieta. 

Diagnosticul precoce este de o importanta vitala, astfel incat dieta poate fi initiata cat mai curand posibil pentru a furniza energie creierului in curs de dezvoltare, dar si pentru a evita nenumarate scheme terapeutice si efectele secundare ale acestora. 

Exista mai multe tipuri de dieta cetogena, fiecare sunt recomandate in functie de pacient si perioada in care acesta se afla. Standardul actual de ingrijire pentru copiii mici este dieta ketogenica clasica (raport 4:1 si 3:1), aceasta fiind cea mai stricta forma. 

Celelalte forme ale dietei cum ar fi dieta cetogena cu ulei MCT, dieta cetogena modificata Atkins si dieta cetogena cu indice glicemic scazut; acestea sunt mai putin restrictive si mai avantajoase pentru adolescenti si adulti.  

Dieta trebuie sa fie strict monitorizata de un specialist cu experienta. Dieta impune testarea regulata a corpilor cetonici, pentru inceput doar din sange. Hidratarea reprezinta una aspect foarte important deoarece in cursul acestei dieta rinichii filtreaza o cantitate mai mare de apa ceea ce poate duce la deshidratare.

Analizele de laborator pentru a implementa dietei in siguranta si pentru a prevenii potentialele deficite, trebuie sa fie efectuate inainte de inceperea dietei la o luna, 3 si 6 luni dupa care la fiecare 6 luni. 

Dietele cetogene au un continut scazut de vitamine si minerale, din acest motiv suplimentarea este necesara in functie de raportul dietei si de parametrii individuali ai pacientului. 

Bibliografie:

1. „Understanding Glucose Transporter Type 1 Deficiency Syndrome (Glut1 DS): Current Management and Future Approaches”. Epilepsy Foundation. Retrieved 2018-01-31.
2. NORD gratefully acknowledges Darryl De Vivo, MD, Department of Pediatric Neurology Columbia University, Neurological Institute of New York, for assistance in the preparation of this report.Glucose Transporter Type 1 Deficiency Syndrome.
3. https://www.epilepsy.org.uk/info/syndromes/glucose-transporter-type-one-deficiency-syndrome.
4. https://www.g1dfoundation.org/about-the-ketogenic-diet.html

Lorena Crișan – nutriționist dietetician.