Dieta cancer – alimentatia recomandata pentru bolnavii de cancer

Afla tot ce trebuie sa stii despre alimentatia recomandata pentru bolnavii de cancer, inclusiv alimente de evitat, totul in randurile de mai jos.

Cuprins:

1. Ce este si cum se formeaza cancerul?
2. Principii de baza pentru alimentatia bolnavului de cancer
3. Alimente de evitat in cancer
4. Dieta ketogenica in cancer

Ce este si cum se formeaza cancerul?

Cancerul este o afectiune in care celulele dintr-o anumita parte a corpului cresc si se reproduc incontrolabil. Celulele canceroase pot invada si distruge tesutul sanatos din jur, inclusiv organele.

Termenul de neoplasm sau tumora se refera la un grup de celule care au suferit o crestere neregulata si vor forma adesea o masa sau un nodul, insa distributia poate sa fie si in mod difuz (1).

De obicei celulele modificate apar intr-o anumita zona avand potentialul de a invada sau a se raspandi in alte parti ale corpului. Exista peste 200 de tipuri de cancer, fiecare avand o metoda de diagnostic si tratament particulara (2). 

Majoritatea cancerelor (90-95%) sunt cauzate de mutatii genetice date de factorii de mediu si mod de viata, restul de 5-10% sunt cauzate de defecte genetice. Dovezile indica faptul ca din toate decesele cauzate de cancer, aproape 25-30% se datoreaza fumatului, pana la 30-35% dietei si obezitatii, aproximativ 15-20% infectiilor, iar restul procentului se datorează altor factori precum radiatiile, stresul, activitatea fizica, poluantii mediului etc. (3). 

Obezitatea este asociata cu dezvoltarea mai multor tipuri de cancer dar reprezinta si un factor de deces prin cancer pentru 14-20% dintre cazuri. Activitatea fizica inadecvata contribuie riscului de a dezvolta cancer, nu numai prin efectul de crestere in greutate dar si prin efectul negativ asupra sistemului imunitar si endocrin.

Cancerul este greu de diagnosticat deoarece nu apar semne si simptome la debut, acestea depind mult de tipul cancerului si localizare insa in putine cazuri sunt specifice. Uneori pot sa apara simptome sistemice date de raspunsul organismului, acestea pot include oboseala, pierdere in greutate neintentionata sau schimbari la nivelul pielii.

Principii de baza pentru alimentatia bolnavului de cancer

Este important sa stim ca vorbim despre un termen destul de general iar nutritia trebuie sa acopere abordarea pacient pe parcursul intregului traiectoriu al bolii, inclusiv neoadjuvant, curativ, adjuvant, precum si diferite etape de tratament paliativ in cazul bolilor incurabile.

Modificarile metabolice si nutritionale pot influenta supravietuirea si recuperarea pacientilor cu cancer.

Malnutritia este foarte raspandita in cazul pacientilor cu cancer, intre 15-40% dintre acestia, se estimeaza ca pana la 80% dintre pacientii cu cancer ajung sa fie subnutriti in cursul bolii. Scaderea in greutate poate duce la anorexie sau chiar casexie unde este prezenta inflamatia sistemica si scaderea insemnata a apetitului; aceste urmari pot influenta eficienta si toleranta terapeutica, intarzia vindecarea ranilor, agrava functia musculara si creste riscul de complicatii postoperatorii. 

Sarcopenia este caracterizata de scaderea masei slabe (musculara) a corpului cu impact asupra calitatii vietii, puterii si sistemului imunitar. Sarcopenia este de multe ori neglijata, fiind mai dificil de diagnosticat deoarece din punct de vedere al indicelui de masa corporala (IMC) pacientii pot prezenta obezitate.

Prima tinta dietetica trebuie sa vizeze diagnosticul malnutritiei si remedierea cat mai rapida a acesteia pentru a diminua efectele negative. Cateva dintre strategiile de baza pe care trebuie sa le adopte un pacient oncologic sunt (3):

Proteinele: Multi pacienti cu cancer nu intrunesc recomandarea privind aportul proteic adecvat. Un important impact in acest sens il are si dezinformarea sustinuta in media, propunand diferite teorii cum ca preparatele animale nu sunt recomandate in cancer; aceste afirmatii pun presiune asupra persoanelor deja foarte ingrijorate si ii face sa renunte la aceste alimente extrem de importante in sustinerea diferitelor constante ale orgnismului in aceasta lupta. 

Se recomanda un aport de 1.2-1.5 g/kg/corp pe zi pentru a sustine masa musculara a pacientului cu cancer. Principalele surse alimentare bogate in proteine sunt: oul, branza, pese, carne slaba de pasare, naut, linte, mazare etc.

Acizi grasi Omega 3 –  ghidurile sustin beneficiile aportului alimentar sau suplimentar al acestor acizi grasi, acestia avand potentialul de a imbunatatii apetitul si greutatea pacientilor ocologici dar si inflamatia sistemica. Acizi grasi sunt prezenti in pestii grasi cum ar fi somonul sau tonul si in uleiul de peste. 

Micronutrientii – dozele mari de vitamine sau minerale pe perioada tratamentului oncologic sunt descurajate. S-au raportat carentei ale vitaminei D in cancer, acestea fiind corelate cu slabiciunea musculara. Literatura de specialitate recomanda suplimentarea cu 600-800 UI vit. D la pacientii cu cancer (3).

In alimentatia pacientelor cu cancer mamar cat si in cea de preventie este important sa includem fructe, vegetale si cereale integrale deoarece acestea contin antioxidanti, substante antiestrogenice si proprietati chemopreventive. Hopkins Medicine recomanda mai mult de 4 portii de vegetale pe zi, mai ales crucifere cum ar fi, brocoli, conopida, kale, varza si germeni de brocoli, acestea in mod special sunt bogate in fitochimicale.  

Studiile sustin beneficiul consumului de alimente care contin retinol (ficatul, galbenusul si untul) si beta-caroten (cartofi dulci, spanac, morcovi, kale etc) in alimentatia pentru cancerul pulmonar. Evidentele arata un risc scazut si pentru persoanele care au o alimentatie bogata in vitamina C, mai ales in cazul fumatorilor. De asemenea, activitatea fizica aduce un important beneficiu.

Din pacate odata cu accesului la informatie a crescut si numarul ipotezelor incorecte care de multe ori promit rezultate miraculoase dar in anumite cazuri pot face chiar mai mult rau. In mod real nu exista o dieta anticancer, nu exista evidente care sa sustina o astfel de teorie deci ea nu este recomandata de specialisti sau ghiduri. Desigur ca anumite comportamente alimentare aduc un beneficiu, insa aceste au baza stiintifica si sustin un echilibru dietetic.

O dezinformare prezenta in mediul online este legata de dieta alcalina, care predinte sa opreasca evolutia cancerului prin ”alcalinizarea” organismul, de parca echilibrul acido-bazic fiziologic este atat de usor de compromis.

Trebuie sa tinem seama de faptul ca ph-ul din stomac este foarte acid pentru digestie cat si pentru protectie, deci nu am vrea ca acesta sa se schimbe. Echilibrul nostru acid-bazic este bine reglat – pH-ul sangelui este mentinut de organism intre 7.35 și 7.45, iar daca devine prea acid sau alcalin, ar pune viata in pericol.

 Alimentatia bolnavului de cancer trebuie sa fie bogata in legume si fructe acestea fiind cele mai puternice alimente anticancer, deoarece sunt bogate in vitamine, minerale, fibre si antioxidanti. De asemenea, pe langa o densitate nutritiva mare ele au si o incarcatura calorica mica astfel ajuta la mentinerea unei greutati corporale sanatoase, adaugand o protectie suplimentara impotriva cancerului. 

Este important sa nu neglijati nici o masa, cele 3 mese principale pot fi impartite in 6 mai ales pentu regimul in timpul chimioterapiei si al radioterapiei, perioada in care pacientul poate sa aiba un apetit scazut. Aceasta masura ajuta la asigura necesarul caloric, deoarece cantitatile sunt mai mici si mai usor de consumat.

Mentinerea unui stil de viata sanatos nu numai ca poate sa previna aparitia cancerului dar poate si sa sustina tratamentul medical al acestora si sa previna recidiva.

Alimente de evitat in cancer

• Preparatele procesate industrial, tratate, sarate, afumate sau carora li s-au adaugat aditivi cunoscuti ca fiind daunatori (ex. Parizer, crenvusti) dar si cantitatile mari de carne rosie.
• Preparatele care cresc riscul de supraalimentare cum ar fi carnea grasa, grasimea saturata si de tip trans (ex. margarina).
• Alimentele care duc la cresterea rapida a glicemiei si insulinei (zahar, sucuri carbogazoase sau concentrate)
• Limitarea bombe calorice – acestea includ alimente slab nutritive, cum ar fi combinatia intre zahar si grasime (inghetata, ciocolata, patiserie).

Organizatia Mondiala a Sanatatii clasifica carnea procesata, unde putem include sunca, bacon, salam, parizer, crenvursti, carnati etc; ca si carcinogen Grup 1, acesta se refera la disponibilitatea unor evidente de risc puternice si incadreaza acest grup alimentar alaturi de tutun si expunerea la azbest. Carnea rosie adica vita, mielul si porcul a fost clasificata ca si Grup A2, ceea ce inseamna ca este probabil cauzator de cancer. Aceste constatari s-au facut dupa analiza IARC a peste 800 de studii.

Analizele curente arata ca anumite chimicale prezente atat natural cat si adaugate, cu scopul prezervarii, contribuie la potentialul carcinogen al acestora. Carnea procesata industrial (salam, parizer, crenvusti etc) contine aditivi care genereaza compusi N-nitroso in intestin, cum ar fi nitriti sau nitrati (E 251, E 252, E 249, E 250). Contactul acestor produsi cu mediul acid din stomac duce la nitrozarea aminelor, producand nitrozamine (agenti cu potential cancerigen).

Aminele heterociclice sau policiclice – sunt produsi care pot provoca mutatii genetice, acestea apar atunci cand carnea dar si alimentele glucidice (paine prajita, patiserie, cartofi prajiti) sunt pregatite la temperaturi inalte, evitati intotdeauna portiunea arsa (neagra) a preparatelor. Expunere crescuta la acesti compusi reprezinta un factor de risc in aparitia cancerul colorectal, de stomac, pancreas si prostata (4). 

Cancer Council recomanda reducerea aportului de carne rosie la maxim o portie (100g) pe zi sau doua porti de 3 ori pe saptamana. Conform acestora carnea procesata (afumare, sarare, cu aditivi etc) trebuie exclusa din alimentatie sau aportul sa fie redus la minim (5).

Alcool-ul si riscul de cancer – etanolul este un iritant celular, care chiar si atunci cand este consumat moderat, dar constant poate favoriza aparitia cancerului. Nu se recomanda consumul mai mare de doua bauturi standard pe zi, adica o bere de 375 ml, 100 ml de vin sau 30 ml de sprit.

Dieta ketogenica in cancer

Dieta cetogena este scazuta in carbohidrati, crescuta in lipide, dar cu aport proteic si caloric adecvat dezvoltarii. Aceasta dieta a fost conceputa pentru a imita ceea ce se intampla in organism in urma postului negru, avand efecte insemnate asupra epilepsiei refractare. 

In celulele canceroase majoritatea energiei provine din glucoza chiar si in prezenta oxigenului, acest fenomen este numit efectul Warburg. Dieta ketogena este o oportunitate promitatoare de a viza aceste modificari metabolice ale celulelor tumorale. 

Cercetari recente arata ca dieta keto poate avea un efect de limitare a cresterii tumorii, protejeaza celulele sanatoase de deteriorarea provocata de chimioterapie sau radiatii si accelereaza toxicitatea chimioterapie pentru celulele canceroase. 

Aceste noi constatari necesita o atentie mai mare, deoarece studiile sunt limitate iar rezultatele variaza, lucru bineinteles avand in vedere heterogenitatea bolii canceroase. Cea mai recenta reviziune a fost publicata in Molecular Meabolism in Martie 2020. Aceasta lucrare analizeaza toate studiile clinice si preclinice realizate din 1979 pana in 2019 (6). 

Majoritatea studiilor privind aceasta dieta in context oncologic sunt concentrate pe cancerele de gat si cap, mai ales glioblastomul. 

Analiza acestor studii a dus la concluzia ca dieta cetogena poate crea un mediu metabolic nefavorabil pentru proliferarea celulelor canceroase si ca aceasta poate reprezinta un adjuvant promitator in tratamentului multifactorial al pacientului oncologic. Un beneficiu insemnat este potentialul sau de a creste raspunsul la tratamentul medicamentos, fiind demonstrat atat in vitro cat si in vivo. 

Majoritatea studiile preclinice au aratat o incetinire a progresiei tumorale, remedierea casexiei indusa de cancer si o rata mai mare de supravietuire, unele modele au aratat o imbunatatire a eficientei terapiei tintite, in special a inhibitorilor.  

Cel mai problematic efect advers al dietei keto in cancer este scaderea in greutate (scade pronosticul), dar si modificarea markerilor metabolici (in special a colesterolului si a trigliceridelor), deshidratarea, dezechilibrele electrolitice, calculi renali sau tulburari intestinale; din acest motiv este extrem de important ca dieta sa fie urmarita constat de specialisti.

Nici unul dintre studiile analizate nu a raportat efecte adverse severe, insa este necesara efectuarea unor analize specifice de laborator si suplimentarea de vitamine si minerale in functie de raportul dietie. Planul dietetic si o monitorizare meticuloasa trebuie sa fie realizate de catre medici si dieteticieni calificati. 

Majoritatea studiilor preclinice dar si unele studii clinicie sustin utilizarea dietei cetogene ca si adjuvant in terapia alopata a cancerului. Mecanismele care stau la baza dietei keto par sa implice un spectru larg, care variaza de la tintirea metabolismului tumoral, exprimarea genelor si a micromediului tumoral.

Literatura stiintifica disponibila indica faptul ca, pe baza studiilor preclinice controlate, dieta keto stricta ar putea fi benefice intr-o serie de tipuri de cancer, in principal cele solide de cap si gat. Cu toate acestea, entuziasmul este temperat de lipsa studiilor clinice care sa justifice utilizarea de rutina a unei astfel de diete stricte ca terapie adjuvanta la pacientii cu cancer.

 Deocamdata nu se poate face o recomandare clinica pentru aceasta dieta. Sunt necesare studii moleculare care sa elucideze mecanismele de actiune, precum si trialuri clinice controlate si randomizate.

Pacientii cu cancer pot beneficia in anumite cazuri de regimuri moderate in carbohidrati, care nu duc la o crestere exagerata a cetozei, fara a implica riscul efectelor adverse. In orice caz, ghidarea de catre medic si dietetician, precum si colaborarea acestora este cruciala pentru pacientul oncologic.

Bibliografie: 

1. National Health Service. Cancer, Overview. 17 September 2019.
2. https://www.nhs.uk/conditions/cancer/
3. Anand P, Kunnumakkara AB, Sundaram C, Harikumar KB, Tharakan ST, Lai OS, Sung B, Aggarwal BB (September 2008). „Cancer is a preventable disease that requires major lifestyle changes”. Pharmaceutical Research.
4. Ravasco P. Nutrition in Cancer Patients. J Clin Med. 2019;8(8):1211. Published 2019 Aug 14. doi:10.3390/jcm8081211.
5. https://www.who.int/features/qa/cancer-red-meat/en/
6. https://www.cancercouncil.com.au/1in3cancers/lifestyle-choices-and-cancer/red-meat-processed-meat-and-cancer/
7. Daniela D.Weber, Sepideh Aminzadeh-Gohari, JuliaTulipan, Luca Catalano René G.Feichtinger, BarbaraKofler. Ketogenic diet in the treatment of cancer – Where do we stand? Molecular Metabolism. Volume 33, March 2020, Pages 102-121

Lorena Crișan – nutriționist dietetician.