Afla tot ce trebuie sa stii despre carnea rosie in dieta keto si daca este sanatos sau nu sa o consumam, totul in articolul de mai jos.
Cuprins:
Consumul de carne, mai ales rosie, a fost inconjurat de o preconceptie negativa de-a lungul anilor. Acesta este un aspect controversat, poate unul dintre cele mai dezbatute din nutritie, asta pentru ca in acest domeniu este foarte greu sa se realizeze studii calitative de marime mare, din mai multe motive, printre care aspectul etic sau lipsa finantarilor.
Motiv pentru care multe dintre afirmatiile sustinute de expertii in nutritie sunt bazate pe studii observationale, ceea ce de cele mai multe ori, nu o sa duca la o relatie de cauzalitate pentru un singur aliment. Astfel ca o sa analizam cateva dintre evidentele actuale si credibilitatea lor.
In 2018, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a clasificat carnea rosie drept „cancerigen probabil”, ceea ce se refera la faptul un consum crescut de carne rosie poate sa contribuie la aparitia cancerului.
In mod similar, ”American Heart Association” a sugerat in ultimele decenii o reducere a consumului de carne rosie pentru a scadea riscul de aparitie a bolilor de inima.
Iar raportul intocmit de ”Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului” (1), ofera o perspectiva mondiala privind consumul de carne rosie si procesata, privind contributia la aparitia cancerului de colon. Aceasta recomanda ca oamenii sa nu manance mai mult de 500 g de carne rosie pe saptamana (in jur de 70 g pe zi) si sa evite carnea procesate.
Carnea rosie provine de la mamifere, precum vita, porc, miel, vitel, capra, bizon, caprioara si alte animale de vanatoare. Nuanta rosie inchisa, atunci cand este cruda, este data de prezenta mioglobinei, proteina bogata in fier care stocheaza oxigen in muschiul animalului.
Carnea rosie poate fi proaspata, adica nu contine substante aditionale, necesita refrigerare si trebuie sa fie consumata in decurs de cateva zile;
Carnea rosie procesata este un termen mai larg care se refera la carnea care a fost modificata prin sarare, afumare, conservare sau tratare cu conservanti. Tipurile populare includ slanina, salamul, carnati, crenvustii, sunca si baconul.
Perioada de valabilitate a diferitelor produse prelucrate din carne, acopera o gama foarte larga; anumite tipuri dureaza doar cateva zile la frigider, in timp ce tipurile uscate sau din conserve pot ramane comestibile cateva luni sau chiar ani, cand sunt pastrate la temperatura adecvata.
In plus, o alta diferente majora o constituie faptul ca unele carnuri procesate contin sarea ca unic aditiv, in timp ce altele pot include zahar, amidon, alte materiale de umplutura si substante chimice, cum ar fi nitriti.
In octombrie 2019 NutriRECS, o asociatie internationala care ofera recomandari nutritionale, a publicat cinci noi recenzii aprofundate privind consumul de carne rosie (2).
Studiile analizate pentru intocmirea acestui ghid au facut referire la efectul carnii rosii asupra bolilor cardiovasculare, riscului de cancer, mortalitatii prin cancer si a diabetului. Pe baza constatarilor lor, panoul NutriRECS a clasificat evidentele comform carora un consum mai scazut de carne rosie ar avea un beneficiu asupra sanatatii ca si scazute.
In timp ce multe studii observationale aduc sugestii coform carora carnea rosie este asociata cu cancerul de colon, unii cercetatori subliniaza ca alti factori de viata ar putea influenta aceste rezultate. Avand un raport de pericol (hazard) scazut, este dificil sa excludem complet faptul ca un consumul ridicat de zahar, aportul de alcool, fumatul, scaderea activitatii fizice, lipsa aportului de legume sau alti factori ar putea sa afecteze rezultatele .
O revizuire din 2019 si o metaanaliza a studiilor de cohorta arta o calitate foarte scazuta a dovezilor care sugereaza orice risc crescut de cancer din cauza consumului de carne rosii (3).
Multe studii observationale arata o relatie intre consumul de carne si riscul crescut de boli de inima, accident vascular cerebral si deces din aceasta cauza (4).
Cu toate acestea, revizuirea citata (2019) nu a gasit un risc semnificativ crescut pentru bolile cardiovasculare din datorat consumului de carne rosie (5).
Partea principala a problemei este reprezentata de faptul ca nu au fost luate in considerare toate comportamentele alimentare, deoarece in mod uzual o alimentatie occidentala are un continut ridicat si de carbohidrati rafinati, alimente prajite si bogate in grasime.
Dupa o analiza atenta a literaturii, observam rezultate contradictorii care ne induc in eroare. De ce acestea articole au concluzii diferite?
In primul rand studiile nutritionale de calitate inalta sunt dificil de realizat.
In al doilea rand o corelatie nu inseamna si o relatie de cauzalitate. Cu alte cuvinte, majoritatea bolilor sunt multifactoriale, iar faptul ca, de exemplu persoanele cu boli de inima au un consum mai mare de care rosie, nu poate duce la concluzia clara ca acest consum a dus la aparitia bolii.
Exista posibilitatea ca persoanele care consuma mai multa carne rosie sa fii fost fumatoare sau sa practice mai putin sport, sa fii avut o alimentatie mai bogata in alimente procesate si semipreparate, mai bogata in zahar si o predispozitie genetica mai insemanata sau un nivel mai mare al stresului.
Toate acestea sunt considerate factori de risc pentru apartia bolilor cardiovasculare. In mod ideal studiile ar trebui sa urmareasca integ stilul de viata pe o perioada lunga de timp.
Studiile nutritionale sunt greu de controlat si de desfasurat pe o perioada atat de lunga de timp. Astfel, cercetatorii trebuie sa se bazeze pe dovezi de calitate scazuta din studii corelationale iar ghidurile se actualizeaza odata cu cresterea calitatii datelor, motiv pentru care si recomandarile se schimba.
Dieta este un intreg si este foarte greu sa privesti un aliment singular ca si bun sau rau, exista mult mai multe variabile in nutritie. Studiile mari care urmaresc cateodata sute de persoane este greu sa analize toate detaliile, care de multe ori se dovedesc importante; de exemplu, tipul de carne rosie, tipul de carne procesata, provenienta carnii si bineinteles cu ce a fost aceasta asociata in farfurie, deoarece de multe ori poate fi vorba si de o chifla mare si alba, cartofi prajiti in ulei si o bautura hipercalorica.
Daca argumentul este ca, carne rosie este bogata in grasime saturata. Ei bine, trebuie sa ne uitam la intreaga dieta, deoarece de multe ori grasimile catalogate nesantoase vin din alimente prajite, produse de patiserie, semipreparate (pizza, alimente gata de mancat congelate), produse de cofetarie si inghetata. Totusi, este importanta si portiunea de carne, daca vine cu mai multa grasime.
De asemenea, calitatea carnii conteaza. De exemplu, carnea provenita de la animale hranite cu iarba si crescute in aer liber, are o cantitate mai mare de grasimi de tip omega 3 care contribuie la sanatatea cardiovasculara.
Modul in care gatim carnea este foarte important. Daca alegem sa preparam carnea pe gratar si ea formeaza acea crusta de culoare neagra la suprafata, va produce mai multi copusi cu potential cancerigeni, in comparatie cu gatirea pentru o perioada mai lunga de tip vid sau multicooker.
Indiferent de evidentele pe care noile studii o sa le aduca trebuie sa avem in vedere ca suntem indivizi unici si avem propriile nevoi. Astfel ca, intotdeauna trebuie sa punem in balanta beneficiile si riscurile si sa alegem cea mai buna varianta pentru sanatatea noastra.
Evitati excesul de orice tip si alegeti o dieta sanatoasa, echilibrata si cat mai diversificata.
Bibliografie:
Lorena Crisan – Nutritionist Dietetician